Dieta pentru longevitate, bazata pe legume, fructe si peste!

Un studiu american, ce s-a desfăşurat pe parcursul a zece ani, de exemplu, a demonstrat că voluntarii care au urmat o dietă bogată în legume, în fructe, în peşte, carne de pasăre şi în grăsimi monosaturate au şanse să trăiască cu 50 la sută mai mult, decât alt grup de voluntari, care au ales un meniu mai puţin sănătos.

În mod special, American Heart Association recomandă consumul de peşte, de două ori pe săptămână, pentru ca organismul să asimileze suficiente grăsimi Omega 3. De aceea, un meniu pe bază de peşte (cod, plătică, ton sau biban) previne riscul de a suferi de depresie, de artrită şi de unele forme de cancer.

Referindu-se la dieta longevităţii, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, precizează care sunt beneficiile acestei diete şi recomandă cele mai sănătoase grupe de alimente:

1. Fructele şi legumele antioxidante sunt în fruntea listei alimentelor care prelungesc viaţa, datorită compoziţiei lor bogate într-o multitudine de vitamine (A, E şi C), antioxidanţi de renume, care combat radicalii liberi.

De fapt, putem aduna rezerve de antioxidanţi mâncând legume proaspete (morcovi, castraveţi, salată verde, ardei, roşii, dovlecei) şi fructele-vedetă ale dietei: perele, caisele, fructele de pădure şi citricele. În acelaşi timp, spanacul, de exemplu, o verdeaţă cu efect remineralizant, conţine şi vitamine cu puteri antioxidante.

Pentru beneficii maxime, este bine ca sucul de spanac să se consume crud. Potrivit specialiştilor, spanacul este un „medicament" eficient în tratamentul multor afecţiuni : boli cardiace, obezitate, oboseală cronică, rahitism sau pancreatite, iar sucul proaspăt este indicat să se consume înaintea meselor principale.

Pentru un gust mai plăcut şi pentru o eficienţă sporită în cazul anemicilor, sucul de spanac ( câte cinci linguri) se poate combina cu suc de morcovi sau de lămâie (câte o lingură).

2. O altă grupă de nutrienţi, recomandaţi în dieta longevităţii, cuprinde proteinele de natură animală: peştele, carnea de pasăre, ouăle, lactatele. Deoarece aceste proteine conţin nouă aminoacizi sunt considerate proteine complete.

Din categoria vegetalelor, soia conţine toţi aceşti aminoacizi, ca şi carnea, dar şi izoflavone, substanţe care previn apariţia unor forme de cancer. Celelalte proteine vegetale: cerealele, lactatele, seminţele, nucile, considerate proteine incomplete, sunt valoroase pentru aportul lor de calciu, de vitamine şi de minerale de care beneficiază întregul organism.

Un exemplu concludent de proteină vegetală este nuca; acest fruct oleagianos are o putere calorică foarte mare, ca şi carnea, fiind mult mai sănătoasă. Aşa se explică faptul că nutriţioniştii o recomandă în tratamentul a peste 100 de afecţiuni -de la cele vasculare şi până la tulburările sistemului nervos, la oboseală fizică şi psihică.

În acelaşi timp, alimentele bogate în grăsimi de tip Omega- 3 ( uleiul de măsline, peştele şi preparatele din soia) care întăresc vasele de sânge, reglează nivelul colesterolului, şi, implicit, tensiunea arterială, nu trebuie să lipsească din această dietă.